In comparatie cu nivelul mediu al tarilor din Uiniunea Europeana, consumul de ciment pe cap de locuitor ramane scazut in tara noastra. Astfel, conform raportului Economist Intelligence Unit, consumul de ciment este in prezent de circa 230 kilograme pe cap de locuitor. In Grecia consumul ajunge la 1,019 kilograme, in Slovenia la 580 kilograme, iar media Uniunii Europene ajunge la 1.124 kilograme pe cap de locuitor,

Pe piata materialelor de constructii din Romania, printre cei mai importanti jucatori activi se numara subsidiara Lafarge, Holcim si Heidelberg Cement. Pentru perioada 2005- 2008 divizia de informatii a publicatiei The Economist estimeaza o crestere a pietei materialelor de constructii de cel putin cinci la suta in fiecare an.

sursa: Banii Nostri.ro

Studiul companiei imobiliare CB Richard Ellis se refera si la pietele de investitii din Croatia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Rusia.

Croatia a avut primul an activ din punct de vedere investitional, inregistrand un total de 115 milioane euro. Tranzactiile au fost reprezentate in mare parte de expansiunea marilor magazine de retail in capitala Zagreb. Cei mai activi jucatori pe piata croata au fost companiile Degi si ImmoEast.

Piata investitiilor imobiliare din Bulgaria a fost mult sub cea romaneasca, ajungand la 155 milioane euro. Cele mai mari investitii au fost facute in domeniile spatiilor destinate activitatilor de retail, birouri si in active hoteliere. Cele mai importante doua (din trei) centre de retail din tara s-au situat in afara capitalei Sofia.

Republica Ceha a depasit cu mult valoarea totala a investitiilor imobiliare din Romania, ajungand la aproximativ 717 milioane de euro. Aproape trei sferturi din investitii (70%) au fost in spatii de birouri, cu 10% in crestere fata de perioada similara a anului trecut. In retail au mers 20% din investitii, in scadere cu 7% fata de anul trecut.

Ungaria a cunoscut un recul in prima jumatate a acestui an, volumul investitiilor scazand cu 256 milioane de euro, dupa ce anul trecut acestea au trecut de un miliard de euro.

articol integral in: Banii Nostri
sursa: BaniiNostri.ro

Cea mai mare vanzare-cumparare din acest an a fost achizitionarea cladirii Charles de Gaulle Plaza de catre compania Accession Fund, administrata de GLL Real Estate pentru suma de 80 de milioane de euro, cu un randament al investitiei de 7%. Alte tranzactii importante au fost cumpararea cladirilor TGV Tower, Construdava Business Center si Millenium Business Center de catre Charlemagne Capital pentru 83 de milioane de euro. De asemenea, imobilul Floreasca Business Center a fost cumparat de o companie spaniola de investitii pentru 10 milioane de euro.

Fondurile de investitii au inceput sa priveasca cu interes catre Romania, desi prefera inca sa cumpere imobile tot in Cehia, Polonia sau Ungaria, in ciuda profiturilor mai mici. Aceste state au ramas magnetul investitorilor in imobiliar din aceasta parte a Europei, reusind sa atraga 75% din volumul investitiilor realizate in prima jumatate a anului. Valoarea investitiilor realizate in primul semestru 2006 in toate tarile Europei Centrale si de Est se ridica la 3,9 miliarde de euro, conform unui studiu elaborat de compania imobiliara CB Richard Ellis (CBRE).

BIROURILE DOMINA. Cladirile de birouri sunt cele mai cautate atat in Romania, cat si in celelalte tari din zona. Din cele 212 milioane de euro investite in Romania, doar 19 milioane de euro au fost investiti in tranzactii cu spatii industriale sau de retail. “In ultimele sase luni au fost realizate noua tranzactii cu imobile de birouri care au insumat circa 87.000 mp”, se arata in studiul CBRE. In Europa Centrala si de Est, interesul este impartit aproape egal intre cladirile de birouri si cele de retail, impreuna cele doua segmente totalizeaza cam 83% din volumul investitiilor. Doar 17% din investitiile realizate in zona s-au indreptat spre spatiile industriale si piata spatiilor hoteliere.

LOGISTICA PRINDE VITEZA. Pe segmentul spatiilor industriale, investitiile au stagnat in prima parte a anului 2006, cand s-au inregistrat numai doua tranzactii. Firma Phoenix Real Estate a vandut Phoenix Business Park fondului Central-European pentru 8 milioane de euro, iar proiectul Mercury Logistic Park a fost preluat de compania Helios Properties pentru 11 milioane de euro. Specialistii in imobiliar anticipeaza un interes crescut din partea investitorilor pentru proprietatile industriale si logistice dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ca o consecinta a cresterii economice, a extinderii activitatilor operatorilor comerciali si imbunatatirii retelei de drumuri din Romania.

sursa: Jurnalul.ro

Companiile de construcţii, atât româneşti, dar şi străine, se dovedesc a fi extrem de interesate de licitaţia vizând încredinţarea lucrărilor de construire a Centrului Expoziţional „Moldova” Iaşi. „Au cumpărat caietul de sarcini al licitaţiei un număr de 15 societăţi, cele mai multe dintre acestea fiind din străinătate, iar una chiar din Statele Unite ale Americii”, a declarat domnul Lucian Flaişer, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. Acesta a adăugat că la data de 2 octombrie va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii firmelor interesate de executarea acestui obiectiv, pentru clarificarea unor eventuale nelămuriri de ordin tehnic care ar putea exista. „Cei care au achiziţionat caietul de sarcini al licitaţiei au studiat şi amplasamentul viitorului centru expoziţional, dar nu au avut nimic de semnalat până acum. Le vom sta la dispoziţie cu două săptămâni înainte de desfăşurarea efectivă a licitaţiei cu toate informaţiile pe care le consideră necesare, astfel încât să poată depune o ofertă în deplină cunoştinţă de cauză. După organizarea licitaţiei, vom avea la dispoziţie două săptămâni pentru a desemna câştigătorul, lucrările urmând să înceapă, cel mai probabil, la primăvară. Conform caietului de sarcini, lucrările la Centrul Expoziţional trebuie să fie finalizate în termen de maxim 18 luni”, a mai precizat domnul Flaişer.

Licitaţia pentru desemnarea constructorului Centrului Expoziţional „Moldova” va avea loc pe data de 16 octombrie, sub organizarea Ministerului Integrării Europene. Caietul de sarcini al licitaţiei a fost pregătit de compania „Ove Arup”, desemnată de Ministerul Integrării Europene să acorde asistenţă tehnică şi economică până la finalizarea proiectului. Această firmă are o experienţă de peste 50 de ani în domeniu şi, potrivit domnului Sebastian Tătaru, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Iaşi, a acordat consultanţă, printre altele, pentru construirea Centrului Pompidou, din Paris, precum şi a Operei din Sydney.

Centrul Expoziţional „Moldova” este un proiect realizat de către Consiliul Judeţean Iaşi, în colaborare cu Primăria municipiului Iaşi. Valoarea totală a obiectivului este de 7,5 milioane de euro, din care 5 milioane de euro vor reprezenta fonduri nerambursabile oferite de Uniunea Europeană, Ministerul Integrării Europene va contribui cu 1,5 milioane de euro, iar autorităţile ieşene vor asigura diferenţa de un milion de euro. Proiectul a fost aprobat spre finanţare de către oficialii europeni în luna mai, prin intermediul Programului PHARE, componenta de infrastructură mare, fiind primul selectat din cele 169 de proiecte depuse la nivel naţional.

Centrul Expoziţional „Moldova” va fi singura locaţie din zona de nord-est a României care va oferi condiţiile necesare desfăşurării unor manifestări de amploare, beneficiari fiind atât Iaşul, cât şi cele peste 47.000 de întreprinderi mici şi mijlocii din Regiunea de Nord-Est care pot participa la târgurile şi expoziţiile organizate aici.

Centrul va fi construit în preajma Parcului Tehnologic „Tehnopolis”, într-o zonă cu potenţial semnificativ de dezvoltare. Potrivit proiectului, clădirea va avea o suprafaţă utilă de peste 11.000 metri pătraţi, distribuită pe trei corpuri principale, zona destinată manifestărilor expoziţionale urmând să depăşească 8.000 mp, din care 6.000 mp la interior. Facilităţile sunt completate de o parcare cu o capacitate de 145 de locuri, de existenţa a cinci săli de conferinţe dotate la cele mai înalte standarde, dar şi a unui incubator de afaceri care va oferi anual posibilitatea de a se dezvolta trei firme start-up, având ca domenii de activitate organizarea de târguri şi expoziţii, servicii de marketing şi servicii de relaţii publice.

Accesul la Centrul Expoziţional este deosebit de facil prin aoseaua Nicolina, Bulevardul „Nicolae Iorga” şi soseaua Tudor Neculai, iar traseul proiectat al viitoarei şosele de centură este adiacent acestui amplasament.

Construirea unui astfel de obiectiv la Iaşi a devenit o necesitate, în condiţiile în care manifestările de profil se desfăşoară acum în locaţii improprii - Palatul Culturii sau Sala Polivalentă, spaţii care nu mai pot asigura suprafaţa necesară unor evenimente expoziţionale majore. La Iaşi, rata medie anuală de creştere a suprafeţei totale de desfăşurare a evenimentelor de gen a fost, pentru perioada 2000-2004, de aproximativ 22%, iar numărul mediu de participanţi la aceste manifestări a crescut constant cu o rată medie anuală de 17,6%. Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a mai precizat că un alt mare proiect al administraţiei ieşene a fost acceptat spre finanţare. Este vorba despre „Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia“, proiect în valoare de 3,7 milioane de euro şi care presupune realizarea unor lucrări de refacere a Bisericii Golia şi a clădirilor anexe, precum şi reabilitarea căii de rulare a tramvaielor din zona Târgu Cucu. „Ministerul Integrării Europene şi-a dat acceptul, iar în luna noiembrie vom organiza o licitaţie pentru stabilirea firmei care va întocmi proiectul tehnic de reabilitare”, a mai afirmat domnul Flaişer.

sursa: Financiarul.ro

Chiar dacă autostrăzile nu trec prin Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, chiar dacă „vestitul” CucoÅŸ ÅŸi alÅ£ii ca el nu au domiciliul în zonă, chiar dacă Becali, Ţânţăreanu sau „Impact” sunt atraÅŸi de Capitală, ÅŸi în judeÅ£ele Bacău, BotoÅŸani, IaÅŸi, NeamÅ£, Suceava ÅŸi Vaslui domeniul construcÅ£iilor se „miÅŸcă” destul de bine… SituaÅ£iile întocmite de statisticieni la finalul primului semestru al acestui an ilustrează evoluÅ£ia acestui sector în cele ÅŸase judeÅ£e.

Bacău:
875 RON, salariul mediu net în industrie şi construcţii

Volumul lucrărilor de construcÅ£ii înregistrat în judeÅ£ul Bacău în prima jumătate a acestui an a fost cu 56,7% mai ridicat decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut. Merită menÅ£ionat, însă, faptul că, pentru constructori, anul 2005 a fost, în majoritatea lunilor, mai slab decât anteriorul, principala cauză fiind… alegerile din 2004.
În ceea ce priveşte clădirile rezidenţiale, în primele şase luni au fost eliberate 638 de autorizaţii, în luna iunie fiind eliberate 151 de autorizaţii, cu 8 mai puţine decît în mai, dar cu 37% mai multe decât în iunie 2005.

În primul trimestru din 2006 au fost finalizate 131 de locuinţe, de 2,15 ori mai multe decât în primele trei luni ale anului trecut, din care 85 în mediul urban şi 46 în mediul rural. Dacă luăm în calcul perioada 1 ianuarie 2005 - 31 martie 2006, merită menţionat faptul că trimestrul I din 2006 este singurul în care numărul locuinţelor finalizate în mediul urban este mai mare decât cel consemnat în mediul rural.

La finalul lunii iunie 2006, judeţul Bacău consemna 132.368 salariaţi (cu 4.320 mai mulţi decât cu un an în urmă), 68.825 dintre aceştia (52%) fiind angajaţi de firme din industrie şi construcţii. La aceeaşi dată, câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului se cifra la 855 RON, cel aferent domeniului industrie şi construcţii fiind de 875 RON.

Rata şomajului era de 5,7% la sfârşitul lunii iunie 2006, cu 0,9% mai mare decât cu un an în urmă, remarcabil fiind faptul că rata şomajului în rândul bărbaţilor băcăuani era la acea dată de 6,8%, cu un procent mai mare decât la 30 iunie 2005.

Referitor la acest judeţ, mai merită menţionat faptul că cifra de afaceri totală a industriei băcăuane a fost în primul semestru al acestui an cu 28,1% mai mică decât cea raportată pentru prima jumătate a anului 2005.

În luna iunie 2006, în judeţul Bacău au fost înfiinţate 18 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 7.506,6 euro.

BotoÅŸani:
Clădiri rezidenţiale cu 32% mai puţine decât în 2005

Judeţul Botoşani se evidenţiază printr-o reducere cu 5,1% a volumului construcţiilor în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2005, singura lună în care acest indicator a fost superior celui consemnat în luna corespunzătoare din anul precedent fiind iunie (cu 15,5%). Deşi în 2005 nu au fost alegeri, volumul lucrărilor de construcţii înregistrat în iunie - decembrie 2005 a fost mai ridicat decât în aceeaşi perioadă a anului electoral 2004.

Numărul autorizaţiilor eliberate pentru clădiri rezidenţiale în semestrul I 2006 a fost de 285, din care 68 în iunie 2006 (cu 32% mai puţine decât în iunie 2005).

Şi în cazul locuinţelor finalizate, judeţul Botoşani înregistrează un regres: în primul trimestru al anului în curs a raportat 65 (16 „la oraş” şi 49 „la ţară”), cu o treime mai puţine decât în primele trei luni ale anului trecut. În 2005, la nivelul judeţului au fost finalizate 744 locuinţe, din care peste două treimi în mediul rural - 506 unităţi.

La 30 iunie 2006, în judeţ puteau fi „număraţi” 58.718 salariaţi, 25.444 din aceştia (43%) activând în industrie şi construcţii. Câştigul salarial mediu net din industrie şi construcţii a fost în luna iunie 2006 de 585 RON, mai mic decât salariul mediu net pe judeţ - 663 RON. Demn de menţionat este faptul că „leafa” medie din iunie a fost mai mică decât cele consemnate în ianuarie, februarie, martie şi mai 2006, fiind superioară (cu 16 RON) celei raportate în aprilie 2006.

Rata şomajului la nivelul judeţului este de 6,1% (la 30 iunie 2006), pe sexe având următoarele valori: bărbaţi - 8,1%, femei - 6,1%.

În acest judeţ, numărul pensionarilor (74.261 în primul trimestru al anului în curs) este cu aproximativ 26% mai mare decât al salariaţilor.

În luna iunie 2006, în judeţul Botoşani au fost înfiinţate 3 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 183,3 euro.

IaÅŸi:
Numai 40% din totalul angajaţilor lucrează în industrie şi construcţii

Judeţul care îşi revendică titlul de capitală economică a Moldovei, Iaşi, a încheiat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri pe total industrie mai mică cu 10 procente faţă de cea consemnată în semestrul I din 2005. În schimb, volumul construcţiilor, comparat între cele două semestre, a fost cu 6,3% mai ridicat. Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a fost de 164 în iunie 2006, cu 24% mai multe decât în iunie 2005, în timp ce numărul autorizaţiilor eliberate în primele şase luni ale acestui an s-a ridicat la 664.

La capitolul locuinţe terminate, Iaşul se prezintă modest, cu doar 93 de unităţi în primul trimestru al acestui an, faţă de 130 în primele trei luni ale anului trecut. Mai mult, 67 de unităţi finalizate în ianuarie - martie 2006 sunt amplasate în mediul rural.

În ceea ce priveşe modernizarea reţelelor de utilităţi publice (alimentare cu apă, canalizare, străzi orăşeneşti, drumuri comunale şi judeţene, energie termică, gaze naturale), primul trimestru a însemnat „zero pe linie” pentru judeţul Iaşi.

La 30 iunie 2006, Iaşul avea 165.178 angajaţi, din care 66.418 în industrie şi construcţii (40%), domeniu care a asigurat un câştig salarial mediu net de 678 RON, cu 15% mai mic decât câştigul salarial mediu net la nivel de judeţ - 796 RON.

La aceeaşi dată, judeţul avea 21.093 şomeri (numărul oficial!), din care 14.182 (67%) erau bărbaţi. De altfel, rata şomajului în rândul bărbaţilor ieşeni este de 8,8%, cu 2,1 procente mai mare decât media pe judeţ.

În luna iunie 2006, în judeţul Iaşi au fost înfiinţate 26 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 11.372,4 euro.

Neamţ:
Apetit sporit pentru clădirile rezidenţiale

La sfârşitul lunii iunie 2006, angajatorii din Neamţ au raportat 95.188 salariaţi, din care 43.756 în industrie şi construcţii (46%). Câştigul salarial mediu net al acestora în iunie 2006 a fost de numai 590 RON, mai mic decât media pe judeţ - 617 RON. Şi în acest judeţ, numărul pensionarilor (113.538 în trimestrul I 2006) îl depăşeşte pe cel al angajaţilor.

Rata şomajului este una dintre cele mai scăzute din Regiunea Nord-Est (5,15), mai mare în cazul bărbaţilor - 6%.

Volumul lucrărilor de construcţii din semstrul I al anului 2006 a fost cu 3 procente mai mic decât cel raportat în primele şase luni ale anului 2005, cu menţiunea că în luna iunie 2006 a fost cu 21,2% mai redus decât în iunie 2005. Aceasta în condiţiile în care volumul lucrărilor de construcţii din iunie 2005 a fost cu 49% mai mic decât cel raportat în iunie 2004.

Oarecum în contradicţie cu această situaţie, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a fost cu 21,7% mai mare în iunie 2006 faţă de iunie 2005. Totalul autorizaţiilor eliberate în primul semestru al acestui an s-a ridicat la 712, mai multe decât în judeţul Iaşi.

Şi numărul de locuinţe finalizate în trimestrul I 2006 (108 unităţi) a fost mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut (78), numai că doar 10 din locuinţele finalizate în ianuarie - martie 2006 sunt amplasate în mediul urban. În 2005, numărul locuinţelor finalizate la nivelul judeţului Neamţ a fost de 1.061, dintre acestea 768 fiind în mediul rural.

Cifra de afaceri a industriei nemţene în primul semestru din acest an a fost cu 6% mai mare decât cea raportată în perioada similară din 2005.

În luna iunie 2006, în judeţul Neamţ au fost înfiinţate 14 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 503,4 euro.

Suceava:
Creştere de 36,2% a volumului lucrărilor de construcţii

Chiar dacă cifra de afaceri din industria suceveană a scăzut în primul semestru din 2006 cu 10,5%, comparativ cu prima jumătate a anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a cunoscut o creştere semnificativă - 36,2%.

Judeţul Suceava este lider detaşat al Regiunii Nord-Est la autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale - 1.446 în primul semestru al anului în curs, din care 377 în luna iunie.

Suceava ocupă prima poziţie şi în privinţa locuinţelor finalizate - 155 în primul trimestru, 76 din acestea fiind în mediul urban. În 2005, în întreg judeţul au fost finalizate 1980 locuinţe, 63% dintre acestea fiind „la ţară”.

Numărul salariaţilor la jumătatea acestui an s-a ridicat la 107.437 persoane, iar câştigul salarial mediu net în iunie a fost de 649 RON. Cei angajaţi în industrie şi construcţii (45.133 la număr) au încasat în luna iunie 580 RON (salariul mediu net).

Suceava are şi cea mai mică rată a şomajului - 4,2%, numărul total al şomerilor înregistraţi la 30 iunie 2006 fiind de 11.048, din care 6.555 bărbaţi (59%).

Şi Suceva se „mândreşte” cu un număr de pensionari (137.663 în trimestrul I 2006) mai mare decât cel al salariaţilor.

În luna iunie 2006, în judeţul Suceava au fost înfiinţate 3 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 114 euro.

Vaslui:
Rată a şomajului de 13,3% în rândul bărbaţilor

Cifra de afaceri a industriei vasluiene nu a înregistrat variaţii semnificative, scăderea înregistrată în prima jumătate a anului acesta faţă de semestrul I al anului 2005 fiind de numai 0,5%. Totuşi, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 9,4%.

Dacă anul trecut au fost finalizate 782 locuinţe, din care 445 în mediul rural, în primul trimestru din 2006 au fost terminate 103 unităţi, 49 din ele fiind situate în mediu urban.

Numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale eliberate în iunie 2006 a fost identic cu cel consemnat în iunie anul trecut - 106, totalul primei jumătăţi a acestui an fiind de 497.

Numărul pensionarilor vasluieni în trimestrul I 2006 s-a ridicat la 78.868 persoane, în timp ce la finalui lunii iunie 2006 erau înregistraţi numai 59.096 salariaţi, a căror salariu mediu net în iunie a fost de 642 RON, cei din industrie şi construcţii beneficiind de 578 RON.

Vasluiul are şi cea mai ridicată rată a şomajului - 10,1% (mai mare cu 0,5% faţă de iunie 2005), cea aferentă bărbaţilor fiind de 13,3%. La finalul lunii august, din cei 16.189 şomeri înregistraţi, 10.625 erau bărbaţi (65,6%).

În luna iunie 2006, în judeţul Vaslui au fost înfiinţate 3 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 342,9 euro.

TimiÅŸ:
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 74,1%

În ideea de a compara performanţele(?) judeţelor din Regiunea Nord-Est, prezentăm indicatorii raportaţi de un judeţ situat într-o regiune considerată a fi mult mai dezvoltată - Timiş.

Locuinţele finalizate în primul trimestru al acestui an la nivelul judeţului s-a ridicat la 330 unităţi (de 2,6 ori mai multe decât în primele trei luni ale anului trecut), 231 fiind situate în mediul rural.

În iunie 2006 au fost eliberate 183 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, de 2,17 ori mai puţine decât în iunie 2005. Numărul total al autorizaţiilor de acest tip eliberate în primele şase luni ale anului în curs a fost de 769, dar merită menţionat faptul că în semestrul I al anului trecut au fost eliberate 1.458 de astfel de autorizaţii.

Volumul lucrărilor de construcţii raportat pentru semestrul I din acest an a fost cu 74,1% mai ridicat decât cel aferent primei jumătăţi a anului trecut, în timp ce creşterea cifrei de afaceri aferente industriei timişene a fost de 11,7%. Numărul salariaţilor la finalul lunii iunie 2006 a fost de 206.059 persoane, în timp ce numărul pensionarilor a fost de 139.926 (în trimestrul I 2006).

Câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului a fost în iunie 2006 de 873 RON, puţin peste medie situându-se angajaţii din industrie şi construcţii - 880 RON.

Judeţul Timiş avea la 30 iunie 2006 numai 6.973 şomeri, din care 3.620 bărbaţi, rata şomajului fiind de 2,2%, în scădere faţă de începutul anului!

Dacă mai luăm în calcul şi faptul că, numai în luna iunie 2006, în judeţul Timiş au fost înfiinţate 76 de firme cu participare străină la capitalul social, iar valoarea capitalului social total subscris se ridică la 125.038,9 euro, observăm că distanţa dintre (nord) estul şi vestul ţării este considerabilă.

Naţional:
90,3% din locuinţe sunt realizate din fondurile populaţiei

Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2006 o majorare cu 5,5% faţă de perioada similară din 2005.

Valoarea lucrărilor de construcţii a crescut în primul semestru al acestui an cu 16,4% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2005 şi cu 17,4% în luna iunie 2006 faţă de luna iunie 2005.
În luna iunie 2006 s-au eliberat 5.449 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale.

Câştigul salarial mediu nominal net pe economie în luna iunie 2006 a fost de 835 lei (RON), iar numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iunie 2006 era de 465,9 mii persoane. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, femeile reprezentau 40,7%. Rata şomajului înregistrat în luna iunie 2006 a fost de 5,3% în raport cu populaţia activă civilă totală (5,6% în luna iunie 2005). Rata şomajului pentru femei a fost cu 1,4 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată pentru bărbaţi (4,6% faţă de 6,0%). Numărul locuinţelor terminate în trimestrul I 2006 a fost de 4.924, în creştere cu 763 faţă de trimestrul corespunzător din anul 2005. Din fonduri bugetare au fost realizate 216 locuinţe. Numărul locuinţelor terminate din fondurile populaţiei în această perioadă a fost mai mare cu 991 locuinţe comparativ cu cel din trimestrul I 2005, această categorie continuând să deţină ponderea cea mai mare (90,3% din totalul locuinţelor terminate). În luna iunie 2006, au fost înfiinţate 1.114 firme cu participare străină la capitalul social, valoarea capitalului social total subscris fiind de 13.938.525,9 euro.

sursa: Financiarul.ro

Fiind considerat un prim pas important în reintroducerea municipiului Piatra Neamţ în traseul turistic naţional şi internaţional, proiectul a fost lansat într-un stil aparte, remarcându-se încărcătura simbolică conferită de edilii locali acestui început de drum. Astfel, la baza pilonului, într-un cilindru metalic, au fost introduse mai multe documente, astfel încât ideea acestei investiţii să dăinuiască de-a lungul timpului. A fost lăsată eternităţii o informare legată de această investiţie, precum şi mai multe planşe ale fundaţiei şi ale telegondolei. „Telegondola care va exista în Piatra Neamţ este cea mai importantă investiţie realizată în oraşul nostru după revoluţie. Este una spectaculoasă, durabilă, în folosul localităţii. Prin realizarea ei se vor crea foarte multe locuri de muncă pentru cetăţenii oraşului. Avem convingerea că telegondola va atrage mulţi turişti, va fi o atracţie pentru zona noastră. Planurile Primăriei Piatra Neamţ nu se opresc aici. Pentru anul viitor, avem programate alte investiţii majore, pe care trebuie să le analizăm în amănunt şi să le fixăm şi în funcţie de bugetul pe care îl vom avea la dispoziţie. Intenţiile noastre sunt să acoperim albia râului Cuiejdi, să realizăm scările rulante pe Pietricica şi alte câteva, dar trebuie să vedem pe ce buget ne vom baza“, a declarat primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

Natura e de partea noastră, e rândul nostru să ne ajutăm

Piatra Neamţ este unul dintre puţinele oraşe din România care se află între munţi şi, ca atare, beneficiază de un avantaj net atunci când vine vorba de turism. Numai că darul naturii nu este suficient pentru a practica un turism înfloritor şi profitabil. Această realitate se regăseşte şi în datele statistice care arată că Piatra Neamţ stagnează la capitolul „atragerea turiştilor”.

„Sunt oameni care se cazează în oraşul nostru pentru a face, mai apoi, turul mănăstirilor, însă turiştii caută, în ultima perioadă, mai mult decât atât. Iar telegondola, alături de celelalte obiective care vor fi date în folosinţă până la finele acestui an, ar putea fi exact gura de oxigen de care are nevoie turismul pietrean”, a arătat domnul Gheorghe Ştefan. Proiectul demarat de municipalitatea pietreană este estimat la peste 362 miliarde ROL.

Telegondola, sau „Gondoperla“, cum a fost denumită de pietreni, va pleca din zona Gării şi va ajunge pe muntele Cozla, la cota 455. De aici, toţi cei care doresc să practice sporturi de iarnă vor avea la dispoziţie pârtia special amenajată. De asemenea, va fi montat un telescaun cu capacitatea de 1.200 persoane/oră, pentru transportul de la bază până la vârful pârtiei, va fi asigurat sistemul de iluminat care va da posibilitatea accesului turiştilor până la ore târzii şi va fi construit un centru pentru servicii şi închiriere de echipament sportiv.

Au început lucrările de excavaţii şi defrişare

Planul de dezvoltare prevede amenajarea staţiei de sosire a telegondolei cu o serie de facilităţi pentru agrement, atât pentru perioada de iarnă, cât şi în cea de vară: restaurante, cafenele, terase, terenuri de tenis, volei, badminton, minifotbal, piste speciale pentru mini-bob, montain-bike, discoteci. Autorităţile locale mizează pe faptul că o astfel de investiţie va trezi interesul a numeroşi investitori, care vor putea încheia parteneriate cu municipalitatea pietreană, implicându-se la rândul lor în acest demers.

La finalul lunii august acţiunea a fost demarată cu lucrările de excavaţii şi defrişare, edilii locali oferind asigurări că, până în preajma Sărbătorilor de Iarnă, va fi dat în folosinţă primul traseu, în lungime de 2 km. Pentru început, vor fi în jur de 30 de cabine, a câte 8 locuri, care vor circula permanent deasupra oraşului, la o înălţime variabilă, cea mai înaltă cotă fiind de 50 de metri. Călătorii vor putea admira de la înălţime Centrul Istoric al oraşului şi vor „zbura” deasupra magazinului „Petrodava“ şi a Parcului Zoologic. Simultan, se lucrează la realizarea telescaunului, care va pleca din punctul Trei Coline şi va coborî pe versantul de răsărit al muntelui Cozla, până la baza pârtiei de schi.

Pentru a face posibilă desfăşurarea acţiunilor de excavaţii şi defrişare, la începutul lunii iulie, consilierii locali şi-au dat acceptul pentru schimbarea categoriei de folosinţă a suprafeţelor de vegetaţie forestieră situate în punctele Cozla, zona Dărmăneşti şi Parcul Cozla. Acestea au fost trecute la categoria „alte terenuri“, în scopul realizării telegondolei şi telescaunului. Cele două investiţii sunt incluse în planul Consiliului Local al municipiului Piatra Neamţ, iar pentru realizarea lor este necesară crearea a două culoare de trecere, ceea ce implică defrişarea vegetaţiei forestiere existente pe cele două suprafeţe. Defrişarea celor două culoare a fost absolut necesară, în vederea instalării stâlpilor de susţinere atât pentru telegondolă, cât şi pentru telescaun.

sursa: Financiarul.ro

Scopul: economisirea energiei

Reabilitarea termică vizează creşterea performanţelor energetice ale clădirilor la nivelul cerinţelor actuale normate, prin aplicarea de materiale termoizolante pe pereţii exteriori, planşeul peste subsol şi pe terase, precum şi prin modernizarea instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum, înlocuirea ferestrelor şi uşilor cu altele mai performante din punct de vedre energetic. Aceste măsuri urmăresc îmbunătăţirea confortului termic în locuinţe şi totodată reducerea consumurilor energetice ale clădirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune cu necesitate contorizarea individuală a energiei termice pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum.

Cum funcţionează programul?

Pentru includerea blocurilor de locuinţe în acest program, trebuie respectate câteva etape distincte de derulare a acţiunilor.

În prima fază, proprietarii blocurilor care doresc să beneficieze de facilităţile programului trebuie să adopte o decizie în Adunarea Generală a asociaţiei de proprietari din care fac parte, cu acordul majorităţii membrilor acesteia. Pe baza deciziei, se poate face înscrierea în programul anual de reabilitare termică. Acest program este coordonat de către primăriile municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti. Urmează transmiterea de către aceste autorităţi, către MTCT, prin intermediul Consiliului Judeţean, a solicitărilor pentru includerea în program. La nivelul MTCT, are loc fundamentarea şi aprobarea programelor anuale, prin centralizarea datelor, prioritizarea clădirilor pe criterii tehnice, estimarea costurilor în vederea încadrării în sumele aprobate anual cu această destinaţie în bugetul ministerului, întocmirea şi promovarea Ordinului ministrului pentru programul anual de acţiuni, document care cuprinde lista clădirilor care urmează a fi incluse în program.

Etapele care urmează se derulează la nivelul consiliilor locale. Astfel, după aprobarea listei clădirilor incluse în program, are loc semnarea convenţiei între coordonatorii programului (primarii municipiilor/oraşelor/comunelor, respectiv primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti) şi Asociaţiile de proprietari. Urmează expertiza, auditul energetic şi emiterea certificatului de performanţă energetică (întocmirea raportului de audit – stabilirea măsurilor cu estimarea costurilor, funcţionând scutirea de taxe pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire), studiul de fezabilitate şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Auditorul energetic pentru clădiri realizează expertiza energetică a clădirii, emite certificatul de performanţă energetică a clădirii, propune măsurile de reabilitare termică ce pot fi luate, estimează economia de energie asociată cu fiecare măsură şi costurile aferente implementării.

Următoarea etapă constă în stabilirea lucrărilor de reabilitare termică ce se vor executa, aprobate de către asociaţiile de proprietari împreună cu coordonatorii programelor, precum şi a sumelor şi a termenului până la care se vor constitui. Odată stabilite aceste detalii, are loc reconfirmarea convenţiilor încheiate între coordonatorii programului şi asociaţiile de proprietari pentru continuarea acţiunilor, cu precizarea asigurării fondurilor corespunzătoare cotei-părţi ce revine fiecăruia, pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, necesarul de fonduri de la bugetul de stat fiind transmis prin intermediul Consiliului Judeţean. Din bugetul MTCT se susţin costurile proiectării lucrărilor de reabilitare termică (faza PT+CS+DE) după aprobarea măsurilor de către asociaţiile de proprietari şi autorităţile publice locale. Ultimele două etape constau în executarea propriu-zisă a lucrărilor de reabilitare termică, costurile fiind suportate în proporţie de 34% de către MTCT, 33% de către consiliul local şi 33% de către asociaţiile de proprietari, iar ultima fază se referă la recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală.

Contractarea tuturor lucrărilor prevăzute în program se realizează prin achiziţii publice, organizate de către consiliile locale, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Analiza soluţiilor tehnice de izolare

Potrivit studiilor efectuate, aproximativ o treime din consumul de energie se utilizează pentru încălzirea imobilelor. Aşadar, o izolare termică mai bună înseamnă implicit reducerea consumului de energie şi mai puţine emisii poluante dacă energia se obţine din arderea combustibililor fosili.

Reabilitarea termică a clădirilor presupune izolarea termică a pereţilor exteriori, a acoperişului şi a podelei, utilizarea unei tâmplării exterioare performante energetic, cu coeficienţi reduşi de transfer termic, aerisirea controlată a locuinţei prin folosirea de soluţii simple, utilizarea unor sisteme de încălzire moderne, având randament ridicat şi posibilităţi de reglaj, exploatarea energiei solare.

Adoptarea măsurii de reabilitare termică a unei clădiri ridică problema izolării termice a pereţilor pe exterior sau pe interior, răspunsurile fiind date de transferurile termice prin pereţii clădirii. Specialiştii susţin că, în principiu, la o clădire sau o componentă a acesteia construită din mai multe straturi, bariera anti-vapori trebuie poziţionată la exterior. La o izolare termică interioară a peretelui, bariera anti-vapori trebuie să se afle pe interior. Montarea unei bariere anti-vapori pe partea interioară a peretelui este necesară atunci când se utilizează materiale de izolare pe bază de vată minerală, la izolarea interioară a unui perete de beton, la izolarea ulterioară a pereţilor de la subsol sau atunci când există un grad ridicat de umezeală în încăperi (ex: baie, bucătărie). Un caz aparte îl prezintă materialul izolator pe bază de spumă poliuretanică, deoarece acesta încorporează atât calităţile unei bariere împotriva vaporilor, cât şi pe cele ale izolanţilor, putându-se utiliza în orice situaţie.

Specialiştii recomandă reabilitarea pereţilor exteriori

Specialiştii susţin că există câteva argumente împotriva izolării interioare, la care este bine să se recurgă doar în mod excepţional şi numai cu recomandarea auditorului energetic pentru clădiri. Opţiunea pentru o izolare interioară trebuie analizată foarte atent şi critic atunci când, pe partea interioară a pereţilor, există deja urme de umezeală ori s-au format pete sau chiar mucegai, caz în care se impune aflarea cauzei şi tratarea, respectiv eliminarea sa, pentru a se evita apariţia unor daune ulterioare. De asemenea, o analiză aprofundată impune şi situaţia în care tavanele sunt executate din grinzi de lemn, caz în care se vor analiza capetele grinzilor, care nu sunt suficient de protejate împotriva umezelii ce pătrunde în încăpere, formarea condensului putând duce la putrezirea lemnului.

În ce priveşte izolarea la exterior, s-au evidenţiat o serie de avantaje: peretele masiv poate acumula căldură din încăpere şi poate avea un rol echilibrator; are un efect răcoritor pe timpul verii; materialul de construcţie al peretelui nu este afectat de îngheţ; se reduc tensiunile cauzate de temperatura între părţile de construcţie de susţinere; există spaţiu suficient pentru aplicarea unui strat izolator de orice grosime; nu necesită barieră anti-vapori; se evită punţile termice prin stratul izolant închis. Procedeul prezintă şi dezavantaje: schimbarea formei exterioare a faţadei poate crea probleme de natură estetică sau arhitecturală; încăperile ce sunt utilizate doar sporadic necesită un timp mai lung de încălzire; izolaţia termică poate afecta izolarea fonică împotriva zgomotului de exterior; presupune un efort de muncă mai mare, poate eventual pune probleme la detalii de racord sau finisaj (de exemplu: pervaz sau burlane de ploaie etc); stratul exterior este solicitat de fenomenele meteo, în special de variaţiile de temperatură sau de acţiunea directă a razelor soarelui, precum şi de diverse acţiuni mecanice.

Reabilitarea acoperiÅŸului
1. Terase

Reabilitarea termică a unei terase existente se stabileşte în urma unei expertize tehnice de specialitate (cerinţa E - izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie), în funcţie de destinaţia spaţiului de sub planşeul de terasă şi nivelul necesar de izolare termică. La stabilirea soluţiilor de reabilitare se ţine cont de gradul de deteriorare a straturilor hidroizolante şi termoizolante existente, putând exista diverse situaţii. În cazul în care starea hidroizolaţiei şi a termoizolaţiei nu sunt corespunzătoare, reabilitarea termică presupune îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant, de calitatea şi grosimea corespunzătoare noilor cerinţe.
Dacă starea termoizolaţiei existente este bună, dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei, reabilitarea termică presupune îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent, montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitatea şi grosimea corespunzătoare noilor cerinţe, şi montarea celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante.

În cazul în care starea hidroizolaţiei este bună şi se menţin toate straturile existente, mai puţin stratul de protecţie a hidroizolaţiei, realizându-se o bună protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante, reabilitarea termică se execută prin îndepărtarea stratului de protecţie a hidroizolaţiei, executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei, montarea, dacă este cazul, a unui strat hidroizolant suplimentar şi montarea unui strat termoizolant, peste hidroizolaţie. În fine, dacă starea hidroizolaţiei, a stratului termoizolant şi a betonului de pantă nu sunt corespunzătoare, reabilitarea termică presupune îndepărtarea tuturor straturilor, inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei, eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant. Specialiştii susţin că pentru reducerea substanţială a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua măsuri de „îmbrăcare” a aticelor cu un strat termoizolant.
2. Åžarpante

Soluţia de reabilitare termică a unei şarpante existente se stabileşte în urma unei expertize tehnice de specialitate (cerinţa E) în funcţie de destinaţia spaţiului de sub şarpantă (pod sau mansardă) şi de nivelul necesar de izolare termică. Pentru poduri care nu necesită climatizare, reabilitarea termică se realizează prin termoizolarea pardoselii podului, avându-se în vedere: curăţirea, nivelarea suprafeţei suport, aplicarea barierei contra vaporilor, aplicarea termoizolaţiei, aplicarea unui strat de separare (folie polimerică, material geotextil etc.) şi montarea plafonului.
3. Transformarea teraselor în şarpante

Transformarea teraselor în şarpante se face cu acordul Asociaţiei de proprietari şi a autorităţilor locale, pe baza unei expertize tehnice de specialitate (cerinţa A - rezistenţa şi stabilitatea şi cerinţa E - izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie). Soluţiile se stabilesc în funcţie de înălţimea construcţiei; sistemul constructiv al clădirii care susţine structura şarpantei (cosoroabă, popi, grinzi, căpriori) care necesită/nu necesită modificări; conceperea structurii şarpantei şi a modului de fixare-ancorare în structura construcţiei, astfel încât să răspundă cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea factorilor de mediu; geometria acoperişului (învelitorii) care trebuie concepută astfel încât să asigure evacuarea exterioară sau interioară a apelor pluviale, ţinându-se seama de viteza de scurgere a apei, de posibilităţile de deversare peste elementele de preluare, dirijare şi colectare-evacuare a apelor, încadrarea în arhitectura zonei; natura materialului şi a modului în care este realizată învelitoarea pentru a răspunde acţiunilor fizico-mecanice şi a cerinţelor de etanşeitate.

Reabilitarea instalaţiilor interioare

Reabilitarea instalaţiilor din clădirile de locuit constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări sau înlocuiri de echipamente pentru readucerea instalaţiilor la parametrii iniţiali din proiect. Obiectivele constau în identificarea măsurilor de reabilitare de la simplu la complex, creşterea confortului termic, reducerea consumului de energie termică a clădirilor şi, implicit, reducerea cheltuielilor, precum şi mărirea gradului de gestionare individuală (reglare, contorizare).

Reţeaua de conducte interioare de încălzire poate prezenta defecţiuni cauzate de greşeli de montaj, precum şi defecte de fabricaţie ale materialelor (ţevi, fitinguri etc.). Defecţiunile întâlnite frecvent la radiatoare sunt datorate în principal neetanşeităţii şi blocării circulaţiei agentului termic în corpurile de încălzire.

Lucrările se referă la următoarele operaţiuni mai importante: menţinerea corpurilor de încălzire permanent în stare de curăţenie, prin îndepărtarea prafului care se depune pe ele; remedierea defecţiunilor care cauzează scurgeri prin elementele corpului de încălzire (fisuri, străpungeri datorită fenomenului de coroziune etc.), spălarea radiatoarelor, îndepărtarea depunerilor de mâl.

Reglarea temperaturii interioare

Unul dintre obiectivele reabilitării termice reprezintă crearea condiţiilor necesare reglării temperaturii interioare. Pentru fiecare grad în plus al temperaturii interioare, costurile energetice cresc cu aproximativ 6%. Montarea unor robinete cu termostat poate reduce în mod considerabil costurile pentru încălzire. Robinetele cu termostat sunt parte componentă a fiecărei instalaţii moderne de încălzire şi sunt obligatorii la instalaţiile vechi. Ele ajută la economisirea energiei oferind posibilitatea de a obţine în încăpere temperatura dorită şi identificând orice sursă suplimentară de căldură din încăpere (căldura solară, căldura emanată de lămpi, de aparate electrocasnice sau de oameni).

În acest caz, robinetul se închide automat şi reduce astfel căldura emanată de radiatoare. La o utilizare adecvată, robinetele cu termostat pot realiza o economie de energie de până la 15%. Însă, de multe ori în practică rezultatele nu sunt cele aşteptate din cauza montării greşite a acestora. Dacă robinetul este acoperit cu perdele sau piese de mobilier, sau dacă radiatorul este montat într-o nişă, robinetele cu termostat trebuie prevăzute cu un senzor de distanţă, mecanism recomandat pentru apartamentele în care nu este posibilă reglarea temperaturii interioare de la radiator. Pentru încăperile care trebuie încălzite numai în anumite intervale de timp, există robinete cu termostat cu temporizator pentru programe zilnice sau săptămânale. De asemenea, utilizarea unui dispozitiv modern de reglare a căldurii cu robinet termostat, cu scădere automată a temperaturii pe timpul nopţii, nu este costisitoare şi ajută la economisirea banilor şi a energiei.

Legislaţie:
¤ OUG nr. 174/2002, privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu completări, modificări prin Legea nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
¤ OUG nr. 187/2005, pentru modificarea OUG nr. 174/2002, privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr. 260/2006;
¤ Hotărârea Guvernului nr. 1.070/2003, privind Normele metodologice de aplicare;
¤ Legea nr. 372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor.
Pentru mai multe informaţii: MTCT - str. Dinicu Golescu nr. 38, 010873 Bucureşti, tel: 021-3196101, fax: 021-3196131, e-mail: tecp@mt.ro, www.mt.ro

sursa: Financiarul.ro

Startul investiţiei

Construcţia, aflată în stadiu avansat de execuţie („la roşu”), este amplasată în Tătăraşi, lângă piaţa „Doi Băieţi”, zonă care, cel puţin până la acest moment, nu a fost „invadată” de nici unul dintre marile lanţuri de magazine care şi-au anunţat „sosirea” în Iaşi - fapt curios, întrucât Tătăraşi este o zonă comercială activă, intens populată.
Având o poziţie favorabilă - „la stradă”, într-o zonă cu deschidere, care nu este „umbrită” de nici o altă construcţie -, şi o clientelă deja formată, „Flux” SRL a intrat pe o nişă de piaţă neocupată, sperând să profite de avantajul primului venit.

Construcţia a început în toamna anului trecut, beneficiarul pornind de la ideea de a-şi lărgi spaţiul necesar desfăşurării activităţii. „Proiectul a fost gândit iniţial pentru a ne muta noi, cu magazinul de scule şi materiale de construcţii. În acest sens, am achiziţionat un teren pe str. Ciurchi 148-150, cu o suprafaţă de 3.000 mp, şi am demarat lucrările. Pe parcurs, proiectul a suferit unele modificări, inclusiv în ceea ce priveşte destinaţia spaţiilor proiectate”, ne-a declarat domnul Gheorghe Cheşcu, director general al SC „Flux” SRL Iaşi.
Planul iniţial al investitorului prevedea realizarea unei construcţii cu funcţiuni mixte - comerţ şi locuinţe -, cu ponderi relativ egale ca suprafaţă. Ulterior, a fost abandonată ideea de a compartimenta spaţiul de la nivelele superioare în apartamente, soluţia agreată fiind amenajarea de birouri, care vor fi propuse spre închiriere.

Spaţii comerciale închiriate pe etaje

Prin concepţia sa arhitecturală, prin volumetrie, prin materialele utilizate, ca şi prin noutăţile tehnologice pe care le promovează, imobilul de pe strada Ciurchi se doreşte a fi un edificiu unic şi modern în acelaşi timp.

Construcţia este proiectată pe şase nivele - demisol, parter, mezanin şi trei etaje -, cele trei nivele inferioare fiind destinate activităţilor de comerţ, iar cele superioare vor fi amenajate special pentru activităţi de birou. Astfel, demisolul viitorului complex „Flux” va cuprinde două magazine (alimentar şi nealimentar) cu depozitele aferente, la care se adaugă spaţiile tehnice (centrală termică pe combustibil gazos, adăpost APC pentru 80 de persoane, rezervor pentru apă, cameră de pompe), spaţiile auxiliare (vestiare, grupuri sanitare pentru personal şi public), precum şi spaţiile pentru circulaţia verticală şi orizontală (două scări, holuri).

Parterul va găzdui un nou magazin, cu spaţiu de expunere şi vânzare de aproximativ 920 mp, iar mezaninul, precum şi o parte din etajul 1, sunt „rezervate” pentru aceeaşi destinaţie - comerţul.

SpaÅ£iul central al magazinului de la parter va avea la partea superioară un gol central de 6×6 m pentru comunicarea cu etajul 1, care, la rândul său, va avea la partea superioară un luminator de 6×6 m. Prin soluÅ£iile funcÅ£ionale proiectate, spaÅ£iile comerciale de la demisol, parter, mezanin ÅŸi etajul 1 pot funcÅ£iona fie separat, cu mai mulÅ£i beneficiari, fie în mod unitar, cu unul singur. Ceea ce trebuie reÅ£inut este faptul că, în noul complex comercial „Flux”, nu vor avea acces decât marile lanÅ£uri de magazine, investitorul având convingerea că noua locaÅ£ie va reprezenta un punct de atracÅ£ie pentru acestea. „Ne-am propus să închiriem pe nivele, fiecare etaj urmând să fie «adjudecat» de o singură firmă, cu experienţă ÅŸi renume pe piaţă. Până la acest moment, am intrat în contact cu reprezentanÅ£ii „Univers All”, interesaÅ£i să îşi deschidă un nou magazin în IaÅŸi. Le-am pus la dispoziÅ£ie documentaÅ£ia solicitată, însă, deocamdată, nu a avut loc nici o negociere”, a precizat domnul Gheorghe CheÅŸcu.

La cumpărături, cu liftul panoramic…

Pentru spaţiile comerciale de la parter, accesul principal al publicului se face din Str. Ciurchi, cu 2 scări exterioare şi o rampă de acces cu pantă de 8% pentru persoanele cu deficienţe locomotorii. Pentru spaţiile de la demisol (echivalent parter în faţada posterioară şi laterală stânga) accesul se realizează din faţada laterală stânga şi posterioară cu o treaptă de acces.

Trecerea de la parter la spaţiile comerciale de la celelalte nivele (demisol, mezanin, etajul 1) se realizează prin scări interioare. În planul construcţiei sunt proiectate şi trepte exterioare, însă elementul de surpriză este dat de liftul panoramic, care se pare că este cea mai recentă modă în construcţiile ieşene (cel puţin încă un imobil aflat în plin proces de construcţie având proiectată aceeaşi „piesă de rezistenţă”).

Pentru a facilita circulaţia pe scări a persoanelor care transportă marfă (având în vedere că nu este prevăzut ascensor pentru materiale), rampele scărilor s-au proiectat generoase având lungimea de 1,90 m - peste necesarul ce reiese din calculul de evacuare.

Exteriorul: combinaţie de sticlă şi alcobond

La capitolul finisaje interioare, proiectul construcţiei prevede montarea de pardoseli la spaţiile de vânzare (soluţia propusă fiind plăci de granito-gresie), finisarea pereţilor interiori ai sălilor de vânzare cu placaje de gresie sau marmură, realizarea treptelor pentru scări din plăci de marmură sau travertin. În spaţiile comerciale şi depozite se va utiliza tâmplărie de aluminiu cu geam termopan, cu sau fără barieră termică. În birouri şi anexele acestora se va utiliza tâmplărie din PVC cu geam termopan.

La exterior, investitorul a optat pentru un design arhitectural conţinând o îmbinare a plăcilor de sticlă şi alcobond, culoarea acestuia din urmă fiind aleasă în aşa fel încât să fie unicat (cel puţin la nivelul municipiului). Firma care va pune în operă design-ul exterior al construcţiei este „VRG International”, societate care a fost contractată pentru acelaşi tip de lucrare şi la „Iulius Mall” şi „Mall Moldova”. Potrivit beneficiarului, lucrările de exterior vor ajunge în fază finală în luna decembrie a.c.

Dacă va arăta şi în realitate aşa cum se vede astăzi pe hârtie, complexul comercial „Flux” va transforma total aspectul zonei. Proiectele de amenajări exterioare incluse în planul de investiţii fac referire la realizarea de trotuare şi pavimente în jurul clădirii pe faţadele Nord, Est, Sud, amenajarea unei platforme de parcare (spre faţada de Nord), cu o capacitate de 90 de locuri, împrejmuire pe laturile de Est şi Sud, precum şi amenajare de spaţii verzi şi obiecte de mobilier urban. „Construcţia este modernă şi beneficiază de toate facilităţile necesare. În ceea ce priveşte preţul, putem spune că se va alinia la nivelul pieţei, mai ales că vom oferi o serie întreagă de beneficii prin calitatea spaţiilor. Probabil vom merge pe un preţ de 15 euro pentru spaţiile comerciale şi de 8-10 euro, pentru cele destinate birourilor”, a precizat directorul „Flux” Iaşi. Acesta a apreciat că, în condiţiile în care va reuşi să închirieze spaţiul la capacitate maximă, investiţia se va amortiza în 4-5 ani.

Despre „Flux” Iaşi

SC „Flux” SRL este prezentă pe piaţă din anul 1993, fiind orientată pe activităţi de comerţ cu produse alimentare, dar şi cu materiale de construcţii.

La momentul actual, societatea ieşeană administrează şapte magazine amplasate în diverse zone ale oraşului, dintre care cele „consacrate” se situează în Tătăraşi. O parte din veniturile „Flux” Iaşi provin şi din închirierea spaţiilor pentru birouri şi depozite, amplasate pe str. Aurel Vlaicu, cu o suprafaţă totală de 4.000 mp.

În ceea ce priveşte rezultatele financiare, merită menţionat faptul că anul 2005 a fost încheiat cu un profit de aproximativ 20 miliarde ROL, la o cifră de afaceri de 195 miliarde ROL. Anul 2006 se anunţă a fi şi mai profitabil, cifra de afaceri raportată la jumătatea acestui an depăşind 109 miliarde ROL.

sursa: Financiarul.ro

Doi dintre ofertanti au fost descalificati pentru ca nu au depus oferte concrete, astfel incat, din cele patru companii care s-au inscris initial in cursa pentru preluarea contractului au mai ramas doar portughezii de la Iberest si compania Impact Sa Bucuresti.

Companiile “Solon Construct” si “BSR Grup” au fost descalificate pentru ca nu au depus oferte viabile, a anuntat presedintele comisiei de licitatie, directorul tehnic al Primariei, Sorin Apostu.

“Firmele BSR Group si Consortiul Colon Construct S.R.L. au fost descalificate deoarece nu au indeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin HCL 575/2006 si nu au depus o oferta concreta in acest sens”, se precizeaza intr-un comunicat al Primariei Cluj-Napoca.

Consilierii locali stabilisera ca participantii la licitatie sunt nevoiti sa ofere autoritatilor locale minim 75 de locuinte sociale si un sfert din terenul de pe Dealul Lomb, unde se va inalta noul cartier. “Iberest” si “Impact” SA au oferit cele 75 de locuinte, potrivit cerintelor.

Portughezii de la Iberest au oferit 27% din terenul care va fi viabilizat pe cheltuiala lor si au anuntat ca doresc ca suprafata viitorului cartier sa fie de 150 de hectare. De asemenea, “Impact” SA, companie condusa de clujeanul Dan Popp, a oferit Consiliului Local 33% dintr-o suprafata de 100 de hectare.

Citeste articolul integral in: Banii Nostri
Sursa: BaniiNostri.ro